Skip to main content
PETRE-ANCA-FOTO-VIAȚA-CA-O-VIAȚĂ! 8

Viața ca o...Viață! 8

Aşa este viaţa, desfaceţi-o! Trăiţi mereu mai profund.


Mulţi îmi spun că atunci când se bucură, nu sunt trişti şi invers, iar alţii că bucuria este mai mare ca tristeţea. După umila mea părere, ele sunt inseparabile, vin din acelaşi loc, din aceeaşi fiinţă, sunt de nedespărţit. Asta pentru cei adormiţi, inconştienţi şi orbi. Cei care sunt atenţi şi vii, le transced pe ambele, aşa că atunci când depăşiţi bucuria, aţi depăşit şi tristeţea.


Acum este linişte, pace, binecuvântare şi fericire.


Da, iubiţilor, dar ce ne facem cu cei indiferenţi, care arată îngrozitor de plictisiţi?
Dacă ar plânge, ar da un semn de viaţă, dacă ar fi trişti, s-ar întâmpla ceva, dacă s-ar bucura, ar zâmbi, ar râde, chiar şi timid sau superficial, ar fi mai bine decât nemişcarea. Dacă vreţi să rămâneţi superficiali, alegeţi orice, fie tristeţe, fie bucurie, pentru că alegând-o pe una, automat o veţi alege şi pe cealaltă.


Azi vă bucuraţi, mâine sunteţi trişti, iar viaţa păstrează mereu un echilibru. Din păcate, asta nu are nimic de-a face cu creşterea spirituală. Creşterea spirituală trece dincolo de tristeţe şi bucurie, trece dincolo de contradicţii. Trupul este începutul căutării fericirii. De la plăcere la fericire…vă întreb, unde este contradicţia?


Trăiţi viaţa trupului vostru total şi intens. Simpla bucurie a trupului vă face conştienţi că viaţa nu poate fi doar atât, iar bucuria trupului şi a simţurilor vă va duce în extaz, în drumeţie perpetuă, în căutare de mai mult. Căutarea aceasta nu are sfârşit pentru oamenii vii.
Cum aş putea să vă scap de morţi şi să vă fac să vă trăiţi viaţa frumos şi demn? Nu spun că nu vă iubiţi tatăl sau mama, dar de ce atunci când mor, îi căraţi – morţi fiind –, pe umeri şi în vise, o viaţă întreagă?


Este adevărat, îi duceţi în mormânt sau la crematoriu, nu-i ţineţi în casă. Dar mintea voastră? Ce este cu ea? Vă spun eu, nu este decât un cimitir. Şi uite aşa, toţi morţii vă conduc şi vă domină -de acolo de unde sunt-, viaţa. Vi se pare normal? Vi se pare normal să mergeţi zilnic la mormânt şi să bociţi ca ţaţele? Pe cine bociţi? Pe cel care a plecat sau pe voi? Ce vreţi să demonstraţi.


Lăsaţi morţii în pace, la locul lor, cu tabietul lor.